728x90 AdSpace

  • NU RATA

    28 ian. 2019

    "Prima" cu tata

    A fost prima. A fost acum mai bine de 20 de ani. A fost emotionant. A fost cu tata. A fost "prima Dunare". Si chiar daca aveam doar 8 ani mi-o amintesc in amanunt de parca a fost ieri. Inca de la 5 ani asa incepeau toate: "maine mergem la balta". 


    Treptat aceasta s-a transformat in magica fraza: "maine mergem la Dunare". Era vara, cald, pe inserat, eram in transa deja. Il vad pe tata cum framanta o mamaliga prin faina intr-un lighean. Imi mai fac putin de lucru prin curte, iar cand ma intorc mamaliga era deja pusa in dres la fiert. Nu am dormit deloc, evident, in acea noapte, stiind ca la ora 4 plecam cu ARO (masina lui de la acea vreme). Se face ora si pornim la drum tinta pe "crac-ul" de la Greaca, unde aveam sa ne oprim pe locul lui popa Petrica (loc renumit pentru capturi unde pescuia preotul din sat, de aici asocierea). Ajungem dupa putin slalom cu ARO prin vita-de-vie salbatica. Mal abrupt, apa adanca, miros de plop si nelipsitii aburi de dimineata. Echipament? Rudimentar: patru lansete din fibra de sticla cu DAM mai dichisit, guta ruseasca Leska galbena si carlige Mustad cioc de papagal. Momeli? pe vremea aceea nu se stia de bonduelle, pufuleti, porumb pe fir de par, boillies nici chiar de viermusi. Patratica si ramele rosii faceau legea. Popa ne-a zis ca daca bagam la patratica ni le face praf. Arunca doua mai tepene la mamaliga si doua la rama rosie. Zis si facut. Nu trec douazeci de minute si prima din stanga la mamaliga se apleaca si ramane pe pozitie.
    -"A rupt din trasatura. A rupt Leska de 40. A avut dreptate popa," exclama taica-miu necajit.
    Nu trec zece minute si se lasa si pe a doua lanseta la patratica care se opreste direct in panoul din dreapta. Moment in care am inteles ce inseamna cu adevarat un pescuit la crap pe Dunare. Crapii ne-au evitat cu desavarsire juvelnicul din sarma (cum erau toate de altfel pe vremea aceea) insa carasii... Intre timp lansetele la rame rosii isi faceau treaba nemaipomenit la caras, care era din belsug si il gaseai aproape oriunde, nu ca acum doar pe anumite zone, ape statute sau pe canale. De dimineata de cand am ajuns si pana la apus am prins un sac de caras. Peste 50 de kg! Nu era unul mai mic de 500 gr.

    Trageau la rama rosie ca nebunii, montura nici nu apuca sa atinga fundul apei. La un moment dat tata in timp ce recupera, mare a fost surpriza sa scoata un avat in jur de 3 kg care a atacat montura chiar inainte sa ajunga pe mal. Cum pescuitul la Dunare devenise frumos din toate punctele de vedere, pe seara, am intepat la rama rosie de balegar un ciortan la vreo 2 kg, si starnesc hohote de ras lui taica-miu in timp ce incercam sa-i pasez lanseta spunandu-i ca ma trage in apa :)). Cum era sa nu ma indragostesc de Dunare chiar la prima partida?
      Ajunsi acasa abia asteptam sa-i arat mamei prima mea captura de la Dunare, si deja ne faceam planuri pentru urmatoarea iesire.
     Pentru mine "s-au alinitat planetele" in acea zi iar pescuitul la Dunare este punctul maxim al oricarei partide de pescuit de atunci. O partida ce nici nu se poate compara cu pescuitul pe balti pana la acel moment (si nici dupa). Anii au trecut, experienta acum isi spune cuvantul, tata insa nu mai este, dar amintirea lui e tot aici, prin faptul ca duc mai departe invataturile, pasiunea si trairile la malul Dunarii.

    scris de Ionut Spiridon


    • Blogger Comments
    • Facebook Comments
    Item Reviewed: "Prima" cu tata Rating: 5 Reviewed By: Adrian Iordache
    Scroll to Top